Publicat 2026-09-10

De Meda Andreea Căpîlna · Editor, ghiduri

Palatul Bánffy: ce e clădirea și cum ajungi înăuntru

Cea mai reprezentativă clădire barocă din Transilvania stă în Piața Unirii și găzduiește Muzeul de Artă din 1951. Programul ei nu apare în listarea Google a muzeului. E aici.

Verificat · 2026-09-10
Palatul Bánffy din Piața Unirii nr. 30, care găzduiește Muzeul de Artă. Deasupra porticului, blazonul Bánffy cu grifoni; pe balustradă, statuile mitologice. În dreapta, palatele gemene ale Statusului Romano-Catolic.
Palatul Bánffy din Piața Unirii nr. 30, care găzduiește Muzeul de Artă. Deasupra porticului, blazonul Bánffy cu grifoni; pe balustradă, statuile mitologice. În dreapta, palatele gemene ale Statusului Romano-Catolic. · Lucian Alecu / Depositphotos

O sută patruzeci de oameni pe lună caută „palatul banffy cluj”. Ce găsesc, în ordine: Wikipedia, site-ul muzeului, un blog de turism, și — pe locul patru — Castelul Bánffy de la Bonțida, care e altă clădire, la treizeci de kilometri distanță.

Deci merită spus simplu de la început: palatul e în Piața Unirii nr. 30, în centrul Clujului. Castelul e în Bonțida. Nu sunt același lucru.

Clădirea

Construit între 1774 și 1785 pentru contele György Bánffy, după planurile arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, în jurul unei curți dreptunghiulare. A costat 40.000 de forinți.

E considerată cea mai reprezentativă clădire în stil baroc din Transilvania. Frontispiciul rococo poartă blazonul familiei Bánffy și șase statui: Hercule, Apollo, Marte, Minerva, Diana și Perseu, de la stânga la dreapta. Merită ridicată privirea înainte de a intra — sunt acolo de peste două sute de ani și aproape nimeni nu le numără.

Palatul i-a găzduit ca oaspeți pe împărații Francisc I și Franz Josef. E monument istoric de importanță națională, pe listele din 1992, 2004 și 2010.

Ce e înăuntru

Din 1951, Muzeul de Artă din Cluj-Napoca. Nucleul colecției e Colecția Virgil Cioflec, cu lucrări de Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Dimitrie Paciurea, Theodor Pallady, Camil Ressu și Vasile Popescu, dispuse în peste douăzeci de încăperi.

Expoziția de bază mai prezintă artiști transilvăneni din secolele XVIII–XIX, mai puțin cunoscuți, și o colecție importantă din școala de pictură de la Baia Mare.

Etajul cu Galeria Națională a fost închis în 1990 pentru restaurare și redeschis în 1996. În 1997, muzeul a fost nominalizat la EMYA, premiul pentru muzeul european al anului.

Programul, care e greu de găsit

Miercuri până duminică, 10:00–17:00. Ultima intrare în spațiile expoziționale: 16:30.

Luni și marți e închis. Asta e informația pe care o ratează cei mai mulți: două zile din șapte, nu una.

Telefon: 0264 596 952 sau 0753 066 791. E-mail: [email protected]. Biletele se pot lua și online, de pe site-ul muzeului.

L-am luat de pe pagina proprie a muzeului, la data de mai sus. Corectură, 10 septembrie 2026: inițial scria aici că programul nu apare în listarea Google. Nu e adevărat — apare, și e corect. Adevărul verificat e altul: listarea muzeului nu e revendicată de instituție.

Dacă tot ai ajuns acolo

La numărul 31, imediat alături, e sediul central al Universității de Artă și Design. Muzeul de artă și școala de artă a orașului sunt vecini de palier, în aceeași piață.

Iar dacă mergi cu copii: ultima intrare la 16:30 înseamnă că o vizită de dimineață, pe la 10:30, îți lasă tot restul zilei. Piața Unirii e afară, la ieșire.

Despre ce e vorba

Surse (3)